Friday, October 10, 2008

Nemultumiri

Stiu ca daca va citi Carmen acest post ma va boscorodi zdravan o zi intreaga, imi va spune ca sunt nebuna de legat si sa las copilu' in pace, dar, chiar si asa, imi iau inima-n dinti si ma voi plange. Puradelu' meu cel mic nu prea a luat in greutate in ultima luna (adica 540 gr nu e chiar suficient) si nici capul cica nu i-ar fi crescut destul. Avand in vedere ca poimaine implinim 3 luni, a venit neonatoloaga sa ne vada, asa cum o va face in fiecare luna pana va implini Philip 1 an.
Copilul s-a puturosit in ultima perioada, doarme mult mai mult peste zi iar cand nu doarme nu-si exprima dorinta de a manca decat destul de rar. Foarte rar. Ieri a mancat de exemplu doar de 3 ori, prima masa fiind la ora 10:30 caci atunci s-a trezit. Eu nu m-am stresat ca daca copilu' nu a cerut, nici eu nu i-am dat si uite asa am ajuns sa nemultumim doctorii neonatologi. Citisem ca un copil stie exact cat are nevoie sa manance sau de cat somn are nevoie si de-aia am stat relativ linistita. Recunosc ca nici pe cantar nu l-am pus din ziua in care a implinit 2 luni. M-am vindecat de paranoia de care dadeam dovada la Rayan pe care-l cantaream, daca nu in fiecare zi, macar la 2 zile.
Asadar, bolnav nu e, vesel in schimb nevoie mare (ca rade in hohote non stop si la absolut oricine care se apropie de el), vorbeste ca o tzatza toata ziua, mami are lapte suficient ... si atunci unde-i buba? E adevarat ca de vreo saptamana, poate si mai mult, el a inceput sa regurgiteze foarte des si m-am gandit ca si asta poate fi un motiv atata timp cat da afara mult din ceea ce mananca. Poate fi, din ce m-am documentat si eu pe net si din ce am vorbit si cu dr, un fenomen de reflux consecutiv sau a unei proaste inchideri a cardiei (orificiul care inchide partea superioara a stomacului). Asadar si prin urmare luam 2 picaturi de metoclopramid de 3 ori pe zi ca sa ne stopeze regurgitarea asta inexplicabila deocamdata, incercam sa ne stresam cat mai putin, sa dormim numai pe burta (hahahaha) ca sa nu ne sufocam cu laptele regurgitat (asta ca raspuns al temerilor mele de acum doua zile legate de cum e mai bine sa doarma un bebelus, pe spate sau pe burta) si asteptam inca un pic sa vedem ce si cum. Daca metoclopramidul nu ajuta trecem la alte investigatii cum ar fi echografii si mai stiu eu ce caci inseamna ca e ceva mai grav.

4 comments:

mamica de Sebastian said...

Sanatate va doresc.Philip e nascut inainte de termen?Sa stii ca de la citeva luni nu mai ia asa mult in greutate ca inainte.Oricum din poze e grasunel,frumos si vesel.
Aici e o vorba ca daca e vesel si nu are nimic:)

adra_bell said...

Mie mi se par suficiente 550g. Dar cat trebuia sa ia? Oricum alea sunt niste medii, unii iau mai mult, altii mai putin. Dar te inteleg, fetita mea nu a luat deloc in greutate de la 7 la 9 luni.
Si la fel ca bebe al tau nu cerea sa manance, ii dadeam eu cand consideram ca ii e foame, de regula la 3 ore.

Andreea Badran said...

@ mamica de sebastian: nu, philip e nascut la termen si a avut o greutate buna la nastere - 3400 gr. Rayan e nascut prematur si manca de spargea. Cei prematuri recupereaza de obicei foarte repede, dar ma rog, la philip nu e cazul.
@ andra_bell: eh, de obicei copiii iau in jur de 1 kg/luna la inceput. Cei alaptati artificial chiar mai mult.

Anca said...

1 kg pe luna iau copiii care s-au nascut cu o greutate mai mica, or, Philip s-a nascut cu o greutate bunicica, 550 gr in a 3-a luna e super bine! Mie Ilinca nu mi-a luat nicio luna mai mult de 3-400 grame, si totusi oricine o vede zice ca e grasunica. (asta si pt ca e piticuta, e migniona, nu stiu cu cine-o semana).
Io zic ca procedezi corect sa nu te stresezi. Nu e doar sindromul "celui de-al doilea copil", cand esti mai relaxat, ci chiar asa trebuie sa procedezi!
Sanatate multa!