Friday, December 12, 2008

Post cu dedicatie! Pentru MUNI!

Pentru ca stiu ca ne citesti si pentru ca am vazut asta pe un blog si mi-a placut, o transcriu si eu aici pentru tine. Si pentru alte bunici! Sper sa aveti simtul umorului dar si sa va fie de folos!
E scrisa de Lucia van der Post, o bunica britanica foarte chic, scriitoare si jurnalista la The Times si Financial Times, in cartea „Things I Wish My Mother Had Told Me”.

1. Tine minte intotdeauna ca nepotii tai NU SUNT copiii tai. Data trecuta a fost randul tau, acum e randul altora.

2. Nu critica niciodata pe nimeni – fiica, fiu, nora, ginere, cumnati, cuscri, nepoti. Din punctul tau de vedere, toti sunt perfecti.

3. Nu oferi sfaturi decat atunci cand iti sunt cerute!

4. Incearca sa faci fiecare vizita cat mai distractiva cu putinta si gandeste-te la lucruri interesante pe care se le faci impreuna cu nepotii.

5. Tine minte toate zilele de nastere, toate zilele de examen si felicita-i pe respectivii atunci cand e cazul.

6. Respecta intotdeauna regulile stabilite de parintii nepotilor tai. Daca vezi ca au probleme de orice fel, nu-i critica, ci ofera-te sa-i ajuti.

7. Nu practica favoritismul. Poti sa ai persoane preferate in familie (si bunicii sunt oameni), dar nu lasa sa se vada nimic.

8. Nu veni in vizita toata ziua buna ziua, fara sa fii invitata.

9. Nu submina niciodata autoritatea parintilor.

10. Incearca sa fii de ajutor – si sa arati ca ai simtul umorului.

11. Gandeste-te la un rol pe care il poti juca numai tu, si nimeni altcineva.

Si ar mai fi una, dar aia nu se aplica in cazul nostru. O scriu totusi pentru alti ochi de bunici care poate ajung sa citeasca postul asta.

12. Nu intra in competitie cu alti bunici – e nedemn pentru un adult si n-are niciun sens.

2 comments:

Ceska777 said...

Acuma il dau mamei sa citeasca si ea. maine pleaca, nu va fi aici la prima aniversare a nepotului, deja se intreaba cum o sa fie fara el, si abia asteapta sa mergem noi in Romania la vara. Si pentru ca nu mai suporta drumul cu autocarul tot vine.. cu avionul!

Anca said...

Mi-au dat lacrimile! Ieri am fost la pomana la MUNI a noastra, de 6 luni fetele mele nu mai au cui sa-i spuna MUNI - caci tot asa ii spunea Roxi, Ilinca n-a mai apucat, n-o sa si-o aminteasca... Iar Roxi stie ca MUNI a ei s-a dus la Doamne-Doamne. Isi aminteste ce frumos se jucau ele doua, o ducea in parc, o arata pe la toate rudele, se mandrea cu ea...

Pretuiti-le cum trebuie pe MUNI ale voastre, caci vine o zi cand nu vor mai fi! Chiar daca aveti conflicte cu ele, ganditi-va ca intentiile sunt bune, isi iubesc copiii si mai ales nepotii! Lasati-le sa va ajute asa cum pot ele!