Dupa ce ne-am ghiftuit bine timp de doua zile (caci si pe 25 ne-am dus tot la muni unde am luat-o de la capat), pe 26 decembrie am plecat la munte. Ca si anul trecut am stat la Sinaia caci doar acolo am mai gasit locuri libere. Ne-am hotarat foarte tarziu sa plecam (si si-asa am fost la un pas de a sta acasa avand in vedere ca Rayan s-a imbolnavit inainte de Craciun, apoi am urmat eu si apoi Rafic si Majd). Pana la urma pe Rayan am reusit sa-l pun pe picioare si dupa ce am primit si acceptul medicului, am pornit-o, cu arme si bagaje, cu mic cu mare, spre munte. Noi ceilalti am plecat raciti cobza. Dar am functionat!
Bineinteles ca Familia Visan ne-a urmat si, desi n-au stat in acelasi loc cu noi, ne intalneam zilnic, pe la jumatatea drumului (adica pe partia din Azuga), ori ne vizitam reciproc.
Copiii s-au distrat de minune, mai ales cei mari. Rayan a fost mai reticent in prima zi (nu prea stia el cu ce sa mananca zapada, saniusul etc), dar apoi si-a dat seama ce si cum si s-a comportat minunat.
La ora la care scriu postul asta regret amarnic ca n-am prins acolo vremea si ninsoarea care au fost ieri in Bucuresti. Mi-ar fi placut sa avem parte de atata zapada si acolo.
Ma rog, una peste alta, a fost bine, ne-am simtit cu totii bine, ne-am distrat, am stat la aer curat, am facut bujori in obraji (aratau copiii ca niste mere rumenite) ne-am dat cu saniile, ne-am incarcat putin bateriile.
Iluzie Si Realitate - Documentar De Exceptie
13 years ago
No comments:
Post a Comment