Friday, December 25, 2009

Christmas 2009

Desi anul asta am avut cel mai trist Craciun ever, din motive multe si care nu se pot povesti neaparat aici, am reusit sa facem fata, de dragul copiilor, cinci la numar (anul trecut Anastasia era inca in burtica la mami) si Craciunului 2009. Am sarbatorit cum se cuvine, am avut un Mos care a venit de departe si le-a impartit daruri copiilor, asa cum a facut-o de altfel in fiecare an (am tinut mult sa pastrez traditia asta), am gatit cele cuvenite si am incercat sa ne ascundem fata de copii suferinta, amaraciunea si mai ales dezamagirea.
Am selectat pentru voi si niste poze, sper sa va placa. Copiii au fost totusi fericiti. Iar noi am mimat fericirea pe langa ei.

VA URAM CRACIUN FERICIT!
























8 comments:

ana said...

sper tare mult ca treistetea voastra sa se risipeasca:)
Craciun linistit in continuare - si nu e de convenienta:P
ana

mirela said...

Andreea, iti doresc din suflet sa treci cat mai repede peste momentele grele. Oricum, atunci cand te uiti la copiii tai parca e mai bine, nu-i asa?

Silvia said...

Mi se pare extraordinar ca v-ati mobilizat pentru copii, pentru ca ei chiar s-au distrat!!

Sper sa treaca repede supararea!

Catrinel said...

Sarbatori fericite va urez in continuare!Sper ca supararea sa fuga de la voi caci nu cred ca meritati sa o aveti in preajma.Un an nou bun si plin de lacrimi de bucurie!

mariamirabela said...

Off, imi pare rau sa aud asta!

Sper ca anul ce vine sa va aduca numai momente fericite! Sa lasati tristetea deoparte, copiii sa creasca frumos, iar voi sa fiti mandri de ei!

miki said...

Dorinta mea era sa-ti las un comentariu la ultimul articol postat, dar cum nu mi se deschidea nicio fereastra pentru comentarii , iti scriu aici.
Esti o mamica de admirat!Ai niste copii superbi si sincer iti spun nu stiu cum reusesti sa te descurci .Eu simt uneori , cu doi, ca nu mai fac fata.
Am intarcat-o pe Hanna la 9 luni, nu pentru ca nu mai veam lapte, dar am fost nevoita sa ma deplasez pentru catva zile intr-o alta localitate.Nu a fost usor, dar am trecut si de asta.Micutul tau poate sa-si ia adio de la "titi", caci este cam maricut si nu stiu daca mai este sanatos alaptatul la varsta asta.Pe de alta parte , starea ta o transmiti si lui.

Vezi tu, cu totii ne consideram experti si suntem buni la dat sfaturi.Tu esti singura in masura sa hotarasti ce este bine pentru puii tai si pentru tine.
Va doresc multa, multa sanatate si sa va faceti mari!

Andreea Badran said...

@ miki: of, da, asa este. Daca mi-ar fi spus cineva cat este de greu nu l-as fi crezut. Dar uite ca am ajuns si eu la capatul rabdarii si al puterilor.
Cat priveste sfaturile date de altii, asa e. Toti ne pricepem la asta. Dar nu ma deranjeaza ca lumea isi spune parerea sau imi da sfaturi. Ma surprind si eu facand asta de multe ori cu altii. Pana la urma fiecare e liber sa ia din sfaturile celorlalti ce-i convine si ce i se potriveste.
Lipsa totala de intelegere ma deranjeaza pe mine cateodata si faptul ca sunt judecata fara ca cineva sa fie capabil sa se puna in situatia mea.

Danesia said...

La Multi ANI!
Sa aveti un an exact invers de felul in care a inceput, iar inceputul lui, mai greu, sa fie doar masura curajului si intelepciunii cu care veti trece peste toate cele rele!
Te imbratisez cu mult, mult, mult drag!