Philip, Rayan si muma lor

Nu ştiu cum este la alţii, dar la mine în casă aproape totul necesită baterii, de la telecomenzile diverselor gadget-uri - televizoare, combină muzicală, dvd player, casetofon, ramă foto digitală, aer condiţionat (3 unităţi, deci 3 telecomenzi), luna de pe peretele lui Rayan care luminează în diversele ei faze şi până la ceasurile de perete sau cel de baie, cântarul de bucătărie dar şi cel de baie, baby phone-ul folosit şi acum zilnic, tastatura şi mouse-ul de la computer, gâsca de la patul lui Philip, lanterne, periuţa de dinţi, aparatul de ras, odorizantele de cameră, aspiratorul de muci, termometrele sau, durerea mea cea mai mare, zecile de jucării ale copiilor. Asta că să vorbesc strict de bateriile pe care eu, periodic, trebuie să le înlocuiesc. Că mai sunt şi zeci de alte lucruri (telefoane, laptop-uri, aparate foto, video) care se pot încărca la prize şi pe care nu le pun la socoteală.
Ca o maşinuţă, cu sau fără telecomandă, să scoată tot felul de sunete enervante, ca să meargă înainte şi înapoi sau să lumineze multicolor are nevoie de baterii (şi cred că nu exagerez cu nimic spunând că avem cel puţin 30 de maşinuţe de-astea în casă, fiecare "stiind” bineînţeles să facă altceva), locomotivele Thomas au nevoie de baterii, una că să scoată baloane de săpun, să meargă în derivă şi să şuiere într-una destul de enervant pentru urechile mele şi-aşa obosite de decibelii emişi de copiii din dotare, cealaltă pentru a şuiera şi a scoate cică abur ( a doua având şi telecomandă, deci încă două baterii în plus), aspiratorul de jucărie are nevoie de baterii ca, uitat mai mereu într-un colţ la nici 30 de secunde după ce a fost pornit, să mă scoată pe mine din sărite cu huruitul lui, fierul de călcat are nevoie de baterii ca să se incalzeascasa, să i se aprindă un amărât de led şi să scoată abur, trenuleţele au nevoie de baterii ca să se învârtă în cerc minute, dacă nu ore în şir, cărţile muzicale au nevoie de baterii ca să cânte nişte cântecele de cele mai multe ori tembele, ca un laptop (de jucărie evident) să pronunţe într-una, până la exasperare, pe o voce înfiorătoare "alege o activitate” are nevoie de baterii.
Elicopterul are nevoie de baterii ca să se ridice de la sol, cimpanzeul flocos are nevoie de baterii ca să dea din mâini, să scoată nişte sunete specifice, să mişte gura când îl mufezi la biberon şi ca o încununare a tuturor celor menţionate mai sus, să râgâie foarte elegant atunci când s-a săturat, animalele de pluş au şi ele nevoie de baterii ca să cânte sau să scoată tot felul de sunete atunci când le apeşi prin diverse zone sau le strângi în braţe, jocul pentru televizor are neapărat nevoie de baterii ca să aibă băieţii mei pe ce să se bată de fiecare dată când se joacă cu el, alte zeci şi zeci de jucării au nevoie şi ele de baterii ca să facă tot felul de nebunii la care tu ca adult nici cu gândul nu gândeşti.
Cumparatul de baterii a devenit la mine o rutină, la fel cum e rutină cumparatul de lapte sau fructe pentru copii sau pâinea zilnică pentru noi. Sau mâncarea în general. Am provizii de baterii de toate dimensiunile, de la cele mari până la cele de ceas, pentru că veşnic un obiect din casă rămâne fără şi trebuie schimbate. Şi de cele mai multe ori trebuie schimbate there and then, mai ales atunci când e vorba de jucării, pentru că să te ferească sfântul ca vreo jucărie să rămână fără baterii taman în momentul în care vreunul dintre plozi s-a decis să se joace cu ea (ce dacă după 1 minut altceva îi răpeşte atenţia şi jucăria respectivă rămâne mergând în gol sau cântând/şuierând/luminând la pereţi) iar tu să nu fii pregătit instantaneu cu arsenalul de baterii (de cele mai multe ori de la 3 în sus) de care ai nevoie. Jar mănânci!
Nu vreau să fac un calcul cu sumele pe care le cheltuiesc eu periodic pe baterii dar mi-e teamă că unele familii mănâncă o lună de banii ăia.
Şi acum spuneţi-mi vă rog, oare chiar sunt eu nebună sau mai e şi la alţii la fel?
Cu altă ocazie o să vă povestesc cum se consumă la noi şerveţelele umede în cantităţi industriale şi cum soţul meu a spus că se gândeşte foarte serios să deschidă o afacere în sensul ăsta.