Mafia mamiceasca actioneaza din nou

Mafia mamicilor s-a intalnit astazi din nou. Tot la Verde Cafe, doar ca de data asta ne-am comis inauntru, intrucat vremea buna si statul afara in curte, in hamace s-a dus pe apa sambetei. Pentru noi a fost prima oara ca am participat. In sfarsit s-a nimerit sa fim in tara si cu totii sanatosi.
Nu stiu cine a gandit mezamplasu', cert este ca a fost de mare senzatie. A fost o camera special amenajata pentru prichindei, cu perne de toate dimensiunile si culorile aruncate pe jos, care incotro (nu va imaginati insa ca am reusit sa-i tinem numai acolo si ca n-au luat cu asalt intreaga cafenea, de la un capat la altul), una pentru noi mamicile si una pentru ei, taticii. Caci da, au fost si tatici! Nu multi, dar au stat frumos "la separeu", la taclale, la Dumnezu stie ce (urmeaza sa aflam ulterior ce au pus si ei la cale) iar unii, mai vrednici, au alergat intr-una dupa proprii lor copii, dupa proprii nostri copii, dupa cine se nimerea fiindca ca la un moment dat nu se mai stia care si cu cine si de ce si in ce combinatie ajunsese acolo.
In peisajul asta "verde" si plin de viata au existat si doua biete pisici (una "muscatoare" rau) ce au fost innodate si deznodate fara mila de copii, jumulite, chelite si alergate in toate directiile de nu mai stiau bietele de ele pe unde sa se ascunda ... Philip cred ca a fost campion la terorizat bietele patrupede. Ne cerem iertare pe aceasta cale Claudiei, stapana lor de drept! Sper sa nu fi fost totusi atat de traumatizate incat sa necesite acum consiliere psihologico-pisiceasca.
Asadar si prin urmare, ne-am simtit minunat, copiii nu mai zic, au alergat in toate partile, s-au jucat, si-au aruncat cu perne in cap, s-au certat, s-au mai si smotocit unii pe altii, per total a fost o intalnire foarte reusita.
Ada si Crina au fost cele mai harnicute si ne-au facut Muffins (delicioase de altfel!) iar copiii au mancat cu ambele maini, pentru tot anul as zice eu si cred sincer ca daca ar mai fi avut inca un rand de maini tot nu le-ar fi fost de ajuns. Ca jumatate au ajuns pe jos, in "sala pernelor", calcate in mod sistematic in picioare, aia nu mai punem la socoteala ...
Cu ocazia intalnirii mafiote de astazi s-a nascut si http://www.mafiamamicilor.ro/, un proiect la care noi n-avem inca nici o contributie dar la care Ada, in stilul ei caracteristic si deja inconfundabil, a lucrat constiincios pana acum, un proiect pe care noi va trebui sa-l dezvoltam si sa-l ajutam sa creasca mare, mare, mare.
Pozele despre intreaga nebunie ar trebui sa vorbeasca de la sine.

Geanta mea handmade

Ca sa pastrez registrul ultimei postari si pentru ca sunt de-a dreptul innebunita dupa genti mari, foarte mari, uriase sau mici, foarte mici, plic, de piele, de panza, de ce-or fi (n-am limite cand e vorba de asa ceva) si pentru ca in posesia mea nu se gasea, culmea, nici o geanta handmade, m-am hotarat sa-mi cumpar si eu una. Si de la cine puteam sa mi-o cumpar eu oare? Ei bine, chiar de la ea!
Merci frumos Raluca, vreau sa-ti spun ca deja a facut furori geanta ta prin targ.

Targ de handmade la gradinita

Gradinita Pink Lemon (unde merge Rayan) a organizat ieri, se pare ca la ideea unei mamici artiste, un targ de lucruri facut de manutele copiilor nostri. Mi s-a parut o idee nemaipomenita si am mers cu mare, mare drag. Erau acolo, mame, tati, frati mai mari sau mai mici, unii chiar foarte mici, bunici moderne dar si de moda mai veche, cu parul facut cu l'eau d'argent (nici nu mai stiam ca exista asa ceva), mai tineri sau mai in etate, sprijinindu-si batranetile in bastoane, dar prezenti acolo alaturi de nepotii lor, rude de tot felul, curioase si dornice sa achizitioneze capodoperele ingerasilor nostri.
Am fost asteptati cu prajituri facute in casa, pandispan cu visine si fursecuri, cafea calda si struguri. Mesele cu obiectele handmade erau aliniate prin toata curtea in asa fel incat printre ele sa putem studia in voie operele micilor mestesugari. Tablouri la care nici cu gandul nu gandesti, pictate, colorate, cu aplicatii de tot felul isi gasisera locul atarnate de vita de vie ce acopera curtea gradinitei. La toate minunatiile astea, zeci de copii au lucrat aproape zilnic, de cand au inceput activitatea in septembrie. Iar noi urma sa le cumparam printr-o licitatie. La sange! Pe care pana si casa de licitatii Christie's cred ar fi fost invidioasa.
Ne-am amuzat si noi, s-au distrat si prichindeii care au avut prilejul sa se revada desi nu era "zi de mers la gradi". Am golit portofelele drept pentru care s-au strans o gramada de bani pentru o excursie pe care o vor organiza inca nu se stie unde. Daca mai licitam putin cred ca adunam de-un Disneyland. Direct in State.
Va las sa le admirati operele si sa ne invidiati pe noi, cei care le avem acasa, expuse la loc de cinste.
Bravo voua prichindei!