Wednesday, January 7, 2009

La multi ani!

Profit de ocazie sa urez si eu "La multi ani! " tuturor Ioanelor si Ionilor pe care-i cunosc:
Ioana Trandaburu
Ioana Stefanescu
Mara Ioana Ivan
Irina Ioana Demirgian
Alexandra Ioana Visan
Rares Ioan
Vlad Ioan Badica
... si lista ramane deschisa ca sunt convinsa ca sigur am omis si pe altii ... Revin!

Tuesday, January 6, 2009

Consternare

Aseara am aflat ca Mircea Stanescu s-a impuscat. Cum sunt prietena buna cu sora lui, Alina, m-a interesat cazul poate putin mai mult decat pe un simplu om. Il si stiam pe Mircea, din vedere, in sensul in care l-am vazut de cateva ori. La fel cum il stiu, prin forta imprejurarilor, si pe Sorin Rosca Stanescu. Am fost in casa lui de zeci de ori. La Alina.
Am fost socata de ce s-a intamplat, gandindu-ma in primul rand la suferinta parintilor lui, la suferinta Alinei, la suferinta bunicii lui care este batrana si bolnava, la suferinta iubitei lui. Stau de ore bune si citesc terifiata comentariile unor indivizi de pe un site de stiri, cu privire la acest eveniment. Nu-mi vine sa cred ochilor ceea ce citesc. Oameni buni, in ce lume traim?
Adica un om moare. Moare pentru ca s-a sinucis. Ca in fond asa a ales el. Asta i-a fost optiunea. Nu-l poti judeca atata timp cat nu stii exact de ce a facut-o. Nu pledez pentru asta, sa ne intelegem.
Nu stiu ce l-a determinat sa-si ia viata, dar e lesne de banuit atata timp cat stim cu totii ca era banuit de ucidere din culpa. Atata timp cat stiu ca a omorat un om nevinovat (am informatia asta strict din presa si nu de la Alina cu care n-am mai vorbit de pe la inceputul lui decembrie si pe care, luandu-mi inima-n dinti, am sunat-o astazi pentru a-i spune si eu condoleante, pentru a-mi exprima parerea de rau si pentru a o intreba daca-i pot fi de ajutor in vreun fel. Nu am intrebat-o, va dati seama, nimic cu privire la accident) consider ca se facea vinovat. Si legea e lege, pentru toti! Sau ar trebui sa fie ...
Dar atata timp cat decizia lui a fost sa termine socotelile cu aceasta viata, care este problema noastra? Citesc niste ineptii de ma infior. Cat poate lumea asta sa fie de rea? Si pana unde poate merge cruzimea limbajului?
Nu-i tin partea, nu sunt de acord cu ce a facut, consider ca trebuia sa plateasca daca intr-adevar se dovedea ca este vinovat, dar de aici si pana la a accepta ineptii de genul:
- "Nu credem ca MS este mort, pana nu vedem la tv. Nu din considerente morbide, dar de prea multe smecherii sunt in stare bogatanii romaniei. Parintii unde sunt? credem ca i-au aranjat plecarea".
-"Asta e o inscenare grosolana!!! Nu cred ca omul ala s-a sinucis, ci, mai curand, Politia a fost, IAR, manjita. Stanescule, Dumnezeu nu bate cu batul"
- "Sunt absolut incantat. Mircea ai facut ce era mai corect. Pacat ca fostul avocat nu vrea sa iti tina partea. Ai omorat si ai scapat usor, sunt sigur ca si tu esti multumit"
- "ii doresc o vacanta placuta unde s-a dus el acu. probabil florida, bahamas, coasta de fildes cine stie unde mai au seku case de vacanta "
- "Asa e, un mare spartan...Si-a spart mecla cu un foc de arma ... S-a uschit ca un las , fara sa plateasca ...Auzi, mare spartan "
-"Da' pe mine nu ma bucura necazul altuia , asa cum nu-i bucura nici pe ei necazurile noastre , de fapt ii doare drept in anusul c_urul.ui de noi...Pe mine ma bucura sezatia de dreptate , chiar divina sa zicem, dar este mare pacat ca sunt unii mai grei - Iliescu, Stanculescu, Chitac, Miron Cozma, samd, samd ..care ar trebui sa faca acelasi lucru si sunt cam trist ca nu se grabesc..."
- "Ma bucur ca mai exista si dreptate in tara asta. Fara discutii a fost un comunist securist coclit. Din punctul meu de vedere a fost un las. S-a sinucis pentru ca nu mai avea scapare. Ce ma enerveaza e ca a incercat totusi sa scape chemandu-si sluga sa declare ca ea a condus. Sper doar ca si sluga primeasca minim 7 ani de puscarie"
- "Corect! L-am vazut la televizor mort? Nu. La cita pirnaie ar fi bagat (victima omorita pe trecerea de pietoni, parasirea locului accidentului si mai si bause...) probabil ca asta e ceai mai sigura cale de scapare: inscenarea unei morti dupa care sa traiasca linistit in alta tara cu alta identitate pina la adinci batrineti. Are tac-su intrare si la seku si la politie asa ca nu-i greu sa ne fraiereasca. Mai ales ca nu-i prima oara...." ... este cale lunga.
Cum pot niste oameni gandi in felul asta? Adica de ce nu se poate accepta ideea ca si-a pus capat zilelor tocmai pentru ca nu a suportat sa traiasca cu gandul ca are un om nevinovat pe constiinta? Oare chiar este imposibil de imaginat asa ceva? Nu stiu, poate totusi nu asta a fost motivul, poate nu-l vom afla niciodata, dar chiar sa pornesti din start de la premisa ca e un monstru? Cine poate stii ce era in sufletul lui?
Poate ca sunt subiectiva pentru ca-i cunosc, poate ca ma ranesc genul asta de afirmatii pentru ca tin la Alina si stiu ca sufera acum si plange, poate ca ma pun in pielea unui parinte, fie el si Sorin Rosca Stanescu, care si-a pierdut copilul. Mircea are si el o mama. Care plange si ea acum.
Cum e posibil sa se scrie asa ceva? Ma tot intreb ce se astepta lumea? Sa fie adus si expus in vazul lumii, la televizor, cu capul sfartecat de glont si creierii imprastiati care incotro? Ca sa se convinga poporul ca nu e in Bahamas?
Si ma mai intreb ceva: cati dintre cei care scriu acolo sunt oare parinti? Cred ca nici unul! Pentru ca, lasand la o parte toata telenovela iscata in jurul subiectului, a murit un copil, chiar daca avea 39 de ani. El era copilul unor parinti. Si parintii lui sunt distrusi acum! Si sufera! Si plang!
Sunt terifiata!

Ale tineretii valuri ...

Ca sa schimb registrul trist al ultimului post care a bagat in ceatza si a inspaimantat pe multi (nu era vorba de moartea nici unui copil, ci de moartea lui Mircea Stanescu), m-am gandit, tot la sugestia unora dintre voi, sa postez niste poze de pe vremea cand mami Andreea nu avea statut de mama, de pe vremea cand Rayan si Philip nu existau decat in imaginatia mea, cand viata mea avea alt gust, incomparabil inferior celui de acum ...
La unele dintre aceste poze am facut referire la un moment dat, au devenit deja celebre ca sa zic asa, nu le voi posta insa pe toate ci doar pe cateva dintre ele, limita bunului simt sau a ridicolului fiind la mine destul de accentuata.

Cand i-am aratat lui Rayan pozele astea acum ceva timp si l-am intrebat: "Mami, tu stii cine-i in pozele astea?", mi-a raspuns ca e o prietena de-a lui de la gradinita, Abi. Cand a vazut ca ma buseste rasul a rectificat, usor incurcat si mirat, spunand: "Ah, nu, e mama lui Abi!" Cand i-am explicat ca acolo nu e mama lui Abi, ci mami a lui, tanara, pe vremea cand inca nu-l avea pe el mi-a spus: "Si nu era nici un tatic acolo? Erai tu sintula?" (nu-l pronunta pe "r" la vremea respectiva ...
Si dupa o alta bucata de vreme, dar tot in aceeasi zi, cand am crezut ca totul s-a sters din memoria lui, in timp ce se juca tacticos cu Spiderman, ma intreaba la fel de interesat, dar rupt din orice context: "Mami, tu esti batrana?"
P.S. Va anunt de pe-acum ca voi sterge toate mesajele venite dintr-o anumita parte a blogosferei pentru simplul fapt ca nu ma intereseaza parerea persoanei in cauza!

Si na Ruxi, mamica de Rayan, ca ti-am facut hatarul! It's your turn now! Pupici
Acum te astept si pe tine d-na Visan. Si pe Sandu! Puteti s-o transformati in leapsha daca vreti!





Monday, January 5, 2009

Condoleante Alina!

Nu stiu daca si cand vei citit randurile mele, n-am avut curajul sa te sun in seara asta, desi asta a fost primul impuls cand am aflat despre nenorocirea intamplata, vreau doar sa stii ca sunt alaturi de tine si de familia ta, de Sorin, de Delia, de voi toti. Sunt inmarmurita si nu stiu ce mai pot sa zic ...
Imi imaginez cata durere trebuie sa fie in sufletele voastre ... si te-as strange in brate acum! Si te-as alina! Dar nu-mi ramane deocamdata decat sa te imbratisez virtual. Poate asta te va mai intari un pic si-ti va da putere sa treci mai usor peste tragedia asta. Mai mult nu pot sa spun, mai mult nu stiu sa spun acum ... E cumplit!
Poate maine o sa am mai multa putere sa vorbesc cu tine.
Condoleante!

Sunday, January 4, 2009

Leapsha

Ce-as face daca nu mi-ar fi frica ... Hmmm ... Grea intrebare pentru ca mie in general nu prea imi e frica de nimic. Ah, ba da, mi-e frica de apa, desi, culmea, o iubesc la disperare si sunt nascuta in zodia pestilor ... Si imi mai e frica de boala.
Daca nu mi-ar fi frica de apa si boli, poate as trai o perioada in Papua Noua Guinee (si as dormi cocotzata in lacustre), asa cum a facut prietena mea Carmen de tz ori , m-as plimba din nou cu vaporul pe Oceanul Indian pe semi furtuna (asa cum am facut-o in urma cu un an si ceva cand mi-a inghetzat si sufletul in mine de frica) sau as face scufundari printre recifii de corali (asa cum N-AM facut-o in urma cu un an si ceva, asta transformandu-se ulterior in cel mai mare regret al meu). Da, asta e, faptul ca nu stiu sa inot ma opreste de la a face tot felul de nebunii ca cele mentionate mai sus.



Dau leapsha mai departe olandezei zburatoare in semn de bun venit (De Un Dutchable), Sabinei, daca n-a primit-o deja fiindca circula de ceva vreme, lui Dan Gheorghe si Alinei.